vineri, 14 noiembrie 2008

Despre "perioada tulbure" şi "diversiuni" înainte de referendum (8 mai 2007)

Stimaţi colegi,
Tristă şi tulbure perioadă avem acum, până la referendum. Ai sentimentul că s-au dezlănţuit demonii şi se bat la gura unor parlamentari, aşa-zişi "creştini", care nu se sfiesc să arunce cuvinte murdare, minciuni gogonate la adresa oponenţilor.
Anume, în astfel de momente tulburi se pot face tot felul de diversiuni, se pot infiltra şi în structurile de vârf ale ţării figuri ciudate, ca să nu zic agenţi străini.
Hai să luăm chiar şi cazul Aleksandr Kondyakov. Care nu e chiar atât de simplu precum se pare. Secretar al Marii Loji Masonice a Rusiei, prin firma sa de consultanţă politică, Novokom, avându-i drept clienţi pe Vladimir Putin şi pe Vladimir Voronin.
Cu ce "nonşalanţă nevinovată" spune Aleksandr Kondyakov că e gata să comunice cu toate persoanele care vor relaţii româno-ruse bune. Păi, şi eu fac parte dintre acele persoane care vor relaţii bune cu toţi vecinii, mai cu seamă că am tradus cu drag din marea poezie rusă.
Dar se pune întrebarea: cu ce preţ, aceste relaţii, atât de bune? Ce ne facem, când Federaţia Rusă nici până acum nu şi-a respectat angajamentele de la Istanbul şi Armata a 14-a stă în coasta Republicii Moldova? Când Federaţia Rusă nu ne-a întors tezaurul?
Ce ne facem, când unii conducători ai noştri comunică într-un mod enigmatic, misterios, cu acest Kondyakov, făcând situaţia din ţară şi mai tulbure?
Eu cunosc prea bine metodele KGB-ului de a se infiltra undeva şi cu ceva, pentru a destabiliza situaţii într-o ţară sau alta din cele vecine. Mai deunăzi, în Estonia, ştim ce s-a întâmplat. Acum, în România, vedem ce se întâmplă.
Da... E clară cooperarea între reprezentanţii mastodontului din Est şi vânduţii autohtoni!
Declara mai ieri Cosmin Guşă că Rusia, pentru el, este a doua sa patrie. Să fi trăit Cosmin Guşă măcar câţiva ani, sau măcar câteva săptămâni în Basarabia, să fi văzut cum erau torturaţi românii basarabeni, ba, chiar ucişi pentru ideile lor, pentru lupta inegală cu acest mastodont din Est, în apărarea unor drepturi elementare: limbă română, grafie latină, istorie a românilor, însemne naţionale! Să fi văzut Cosmin Guşă şi alţii ca dânsul masacrul din Transnistria, unde tinerii noştri au luptat pe viaţă şi pe moarte, apărând nu numai hotarele Republicii Moldova, ci şi ale Ţării-mamă, România!
Să ne reamintim...
Prin decembrie 1989, cine dintre politicienii marcanţi ai României au pomenit măcar o vorbuliţă în ce priveşte Pactul Molotov-Ribbentrop şi actul adiţional la acest pact? Nu prea am auzit, (chiar m-am interesat), nu prea se cunosc asemenea chestiuni.
În Parlamentul URSS, chiar în sânul Imperiului Sovietic, noi, românii basarabeni, am vorbit despre acest pact! Eu, personal, am vorbit despre rapturile teritoriale săvârşite de Imperiul Sovietic împotriva României, încălcând Constituţia lor cea mai reacţionară, stalinistă, din 1936!
Dar să ne întoarcem la "misteriosul" tovarăş Kondyakov. Nu vi se pare că, iar, şi pentru a nu ştiu câta oară, vânduţii autohtoni bat palma cu "matuşka Rusia" peste capetele noastre de oameni chinuiţi, de oameni care cunosc ce-i suferinţa.
După Guşă nu a fost destul, că mai vine altul - domnul Ludovic Orban, care se plânge că, vedeţi dumneavoastră, preşedintele Traian Băsescu ne-a stricat relaţiile bune cu Rusia. Şi "deştepţii noştri" ce vor acum? Să le îmbunătăţească, aceste relaţii, la Palatul Victoria, împreună cu omul serviciilor secrete ruseşti, Aleksandr Kondyakov, oferind suspendarea preşedintelui Băsescu, care nu miroase a petrol. Eu aş zice că miroase, de pe acum, a praf de puşcă şi a sânge.
Dar să avem în vedere faptul, că Traian Băsescu este primul preşedinte al României de după 1989, care a spus clar şi răspicat: orientarea politicii externe a României către structurile euro-atlantice, independenţa energetică faţă de Federaţia Rusă, aducerea la cunoştinţă la Casa Albă, Comisiei Europeane, Parlamentului European a intereselor românilor de peste Prut.
Or, coaliţia roşie actuală, care bântuie în România de azi, care ne face zilele negre, deşi este roşie, o astfel de coaliţie ne-o amintim că a existat şi pe vremea tovarăşului Mihail Gorbaciov, când a fost suspendat, izolat la o vilă din Crimeea. Dar domnul Boris Elţîn - şi nu-i zic tovarăş - a fost un om demn, curajos, Dumnezeu să-l ierte! a apărat drepturile preşedintelui său, şi l-a reîntors în scaun, l-a reîntors la locul care i se cuvenea, pentru că a fost ales de popor.
Acum, din păcate, aliatul domnului Băsescu, din Alianţa D.A., premierul Călin Popescu-Tăriceanu, nu are nici demnitatea, şi nici curajul necesar. Dimpotrivă, a dat mâna cu factorii destabilizatori ai ţării - Ion Iliescu, artizanul din umbră al puciului, şi cu pupila sa, la care gura vorbeşte fără dânsul - C.V. Tudor, dimpreună cu toate mătrăgunile din jurul lor.
Spunea o buruiană din astea, că eu, cică, am fost dată afară din P.R.M. Eu am plecat de la P.R.M. Eu, niciodată, de nimeni, nu pot fi dată afară! Am plecat din cauza liniei politice pe care o luase P.R.M.-ul în 2005. Şi, dacă vă mai interesează nişte fapte, C.V. Tudor l-a rugat pe Ilie Ilaşcu să mă recheme înapoi, de patru ori. Şi eu am zis: nu. Şi, iată de ce am zis, nu! în 2005, la Sankt-Petersburg, în mai, s-au întâlnit reprezentanţii tuturor ţărilor care au participat la al doilea război mondial. din partea României, a fost trimis C.V. Tudor. Iată, dragii mei, ce s-a întâmplat atunci: reprezentanţii ţărilor baltice, ai Gruziei, ai Armeniei şi ale altor foste colonii sovietice, au venit cu texte serioase în ce priveşte Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale dezastruoase în unele din fostele colonii sovietice. Şi am în vedere Republica Moldova, Armenia, Gruzia, Azerbaigian.
Ce a spus domnul Corneliu Vadim Tudor la Sankt-Petersburg? Am aflat astea abia la Congresul P.R.M. din 19 noiembrie a aceluiaşi an, 2005. Dar hai să vorbesc pe tonul lui, cu aplomb: "şi am fost la Sankt-Petersburg şi, când i-am văzut pe generalii ruşi cu piepturile împlătoşate de medalii pentru marile lor fapte eroice din al doilea război mondial, mi s-a umplut sufletul de încântare!" Iată cum a reprezentat România C.V. Tudor, căzând într-o euforie pro-sovietică, pro-rusească, nepomenind măcar un cuvânt de Pactul Molotov-Ribbentrop, care are consecinţe grave în Republica Moldova, în nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.
Da, mare încântare trebuie să fi avut C.V. Tudor, lăudând generalii ruşi care ne-au hăcuit ţara, răpindu-i Basarabia şi Bucovina. Iată, atunci am plecat şi din congres şi din partid, şi dusă am fost!
Mi-am dat seama cu cine am de-a face, abia atunci după zeci de ani de luptă şi suferinţă.
Sintagma România Mare e o acoperire doar, odată ce, tot acelaşi C.V. Tudor, în scrisoarea către evrei, în avântul său febril de a fi preşedintele României, a renunţat şi la Basarabia şi la Bucovina. Da, să ştie toţi, eu am plecat de bună-voie şi nesilită de nimeni de la PRM. Şi n-am voit să mă mai întorc, să stau împreună cu toate mătrăgunele.
Tocmai de aceea, C.V. Tudor, împreună cu buruiana sa, au aruncat mormane de noroi peste mine, fără măcar să cugete un pic, cum aş putea să fiu eu deputat KGB, când kaghebiştii mi-au ucis fratele, mi-au împuşcat în geamuri două nopţi la rând, mi-au terorizat copiii. Aceleaşi tone de noroi le varsă aceste persoane, ca să nu zic mai rău, (mie nu-mi place să jignesc pe cineva, pentru că, într-adevăr, sunt creştină), şi asupra adevăraţilor patrioţi ai acestei ţări, printre care şi preşedintele Traian Băsescu.
Nu-l cunosc personal pe acest om, repet, nu am vorbit niciodată cu dânsul, dar văd buna-credinţă a sa faţă de poporul român. Şi nu mă lasă conştiinţa să urmez o cale uşoară, liniştită, şi să votez în haită!
Nu pot când văd ca bună-ziua cine este hăituit - preşedintele României, Traian Băsescu.
În încheiere, vreau să mulţumesc tinerilor de la P.N.Ţ.-C.D. care-l sprijină pe domnul preşedinte Traian Băsescu şi se impun tot mai mult, împotrivindu-se liniei politice enigmatice a domnului deputat Aurelian Pavelescu.
Vă mulţumesc.